Haiduceii electorali, huiduiţi la Ţebea

Nicoleta Bănilă

"Un deal, apoi o vale, un râu care dispare să fie o cheie oare? Tentaţia e mare...!"
Motto-ul regiunii turistice Ţebea e parcă făcut anume să justifice confiscarea unei serbări frumoase de către prădătorii mioritici care, în termeni la fel de mioritici, „şi-au cam luat-o” de la cetăţenii pe care speră să-i păcălească încă o dată cu falsa lor evlavie.

De la pupitrul din faţa sediului de partid sunt tare viteji, însă puşi în faţa mulţimii care consideră că e timpul să le ceară socoteală, haiduceii se înmoaie şi încep să transpire abundent.
Nu mai ţine! – acesta este mesajul pe care l-au primit clar Geoană, Vadim, Becali şi Băsescu în timpul penibilei lor contribuţii la comemorarea lui Avram Iancu de la Ţebea.

Trupa de şoc formată din Rrârrâilă, Rudotel, Mulge-Oaie şi Băseidon a făcut astfel încât să confişte sărbătoarea motilor pe toată desfăşurarea ei.
Primul sosit a fost Geoană, care a simţit din plin „dragostea electoratului”, urmat de Vadim şi de fostul său aliat oier Jiji, venit cu elicopterul, pentru ca apoi să apară şi preşedintele jucător de alba-neagra cu viitorul ţării, Traian Băsescu.

În timpul discursului lui Geoană, Vadim a făcut adevărate spasme de râs la auzul celor scandate de public: „Hoţii!”, întocmai după sistemul „Râde ciob de oală spartă!”. În virtutea multiplelor boli mentale de care este suspectat, tribunul şi-a imaginat că poziţia lui ar fi mai bună decât a celorlalţi si că insulta nu-i era adresată şi lui.
Gigi Becali a aterizat laŢebea ca să facă ce ştie cel mai bine, şi anume să împartă moneda europeană „fără număr”, iar Băsescu a făcut obisnuita baie de mulţime, care în mod evident, nu a mai fost atât de caldă ca pe vremuri.

Întrucât nesimţirea lor nu cunoaşte limite, ei vor continua să vâneze ocaziile în care lumea se adună pentru a se veseli şi pentru a sărbători împreună cu scopul perfid a-şi face campanie electorală.

Ceea ce ei ignoră total este că fiecare astfel de apariţie se anunţă a fi ferăstrăul care taie craca pe care aceştia s-au cocoţat în preferinţele electoratului în trecut hipnotizat, acum trezit la realitatea dezgustătoare şi revoltat.

Prezidenţiabilii, vineţi de roşii

Nicoleta Bănilă

Crema candidatilor la jackpot-ul prezidential 2009 a văzut azi roşu-n faţa ochilor. Nu de ruşine, nici de mânie, ci de la… roşii. La iniţiativa lui Remus Cernea, candidatul la preşedinţie din partea Partidului Verde, şase “mutre” prezidenţiabile – inclusiv a sa, au fost aliniate cu faţa spre trecători spre a fi bombardate, după preferinţe, cu roşii stricate.

Cooperativa de fabricat bulion cu scopul de a le bate zdravăn obrazul prezidenţiabililor şi-a desfăşurat activitatea la doi paşi de Guvern.

În ordinea alinierii în faţa plutonului electoral, Crin Antonescu, Mircea Geoană, Sorin Oprescu, Traian Băsescu, Vadim Tudor au fost eşantioanele primului sondaj electoral de gherilă făcut în România.

Între ei, un tânăr îmbrăcat într-un tricou verde cu inscripţia “Think Big/Vote Green”, pe nume Remus Cernea, candidat din partea Partidului Verde la presedintie. Remus Cernea este cunoscut mai ales datorită iniţiativelor sale inedite (scoaterea icoanelor din şcoli, împiedicarea construirii Catedralei Mântuirii Neamului – n.red) în calitate de lider al Asociaţiei Umaniste Române.

Trecătorii au avut reacţii felurite la vederea lăzii cu roşii putrede destinate lotului prezidenţial 2009: de la apatie totală la furie via admiraţie pentru demers sau scepticism legat de iniţiatorul “roşiadei”.

Obişnuiţi cu multe dezamăgiri si zero ripostă, cei mai mulţi au fost surprinşi de posibilitatea infimă care li s-a dat într-o zi de duminică, pe stradă: de a ţinti şi de a lovi obrazul cel mai gros din galeria de chipuri electorale rezemate de gard.

Muniţia nu s-a epuizat în totalitate, însă după o oră de bombardament, nailonul pus peste feţele ţintelor era acoperit cu resturi de roşii putrezite.

La o primă privire, cei mai vineţi ochi i-a avut preşedintele jucător Traian Băsescu, spre care un cetăţean a tras la final, cu mare pornire, o salvă de vreo zece roşii. Ceva mai uşor au scăpat Mircea Geoană şi Crin Antonescu, pe care trecătorii s-au răzbunat aproape egal, dar cu destulă înverşunare.

Cei mai curaţi au rămas Corneliu Vadim Tudor, Sorin Oprescu şi Remus Cernea - cei doi din urmă au fost nimeriţi mai mult fără intentie, de ţintaşii mai nepricepuţi.

După o oră de desfăşurare a primului sondaj electoral de gherilă din România, aşa-zis ca fiind singurul cu marjă de eroare zero, a început curăţenia. Celofanul care acoperea candidaţii de celuloză a fost dat la o parte şi chipurile s-au curăţat brusc de zeama de roşii putrezite.

Cel mai probabil, au rămas curate doar pentru a fi refolosite la alte acţiuni de genul acesta, cu muniţie din ce în ce mai ingenioasă…

PING-PONG cu acuzaţii între COPAC şi CNAS

Nicoleta Bănilă

Instituţia care păstoreşte contribuţiile cetăţenilor la asigurările de sănătate este, alături de Ministerul Sănătăţii, socotită responsabilă de COPAC (Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România) pentru mult-anunţata criză de medicamente de la sfârşitul lunii august.
COPAC este însă o asociatie pe care CNAS nu o recunoaşte ca fiind legitimă în actul său de reprezentare a pacienţilor cu boli cronice la nivel naţional.
Colaborarea dintre Casă şi reprezentantul ABC (Asociaţia Bolnavilor de Cancer) şi COPAC, Cezar Irimia, a fost una nereuşită.
fiecare dintre părţi dă vina pe cealaltă pentru neînţelegeri, acuzându-se de interese obscure.

În interviul acordat de Cezar Irimia acum două săptămâni pentru Schimbul 2, acesta acuza CNAS de faptul că l-a exclus pe nedrept din Comisia de Oncolgie, unde era pus ca observator din partea Asociaţiei Bolnavilor de Cancer. Irimia a criticat măsura Casei de a trimite o circulară Caselor Judeţene prin care le recomanda să oprească avansarea dosarelor pacientilor care aveau indicaţii pentru tratament cu molecule scumpe şi să le trimită mai departe numai pe acelea pentru pot garanta fondurile.
De la consilierul preşedintelui CNAS, Augustus Costache, am aflat cu totul alte motive pentru care s-a renunţat la prezenţa unui observator din partea pacienţilor în comisia CNAS.

Astfel, din punctul de vedere al Casei, Irimia şi-a supraevaluat rolul de simplu observator în comisie şi a început să intervină pentru anumiţi pacienţi cu diverse afecţiuni pentru a le mări şansele de a obţine tratament. Din moment ce medicii specialisti din Comisie care clasifică dosarele pacientilor lucrează sub imperiul confidenţialităţii, preşedintele COPAC a fost acuzat că a făcut publice diagnosticele unora dintre pacienti, lucru nepermis şi lipsit de etică.
Cezar Irimia nu a ascuns însă acest lucru, el fiind convins că în asta trebuia să constea rolul său: “Nu ştiau ce să mai facă şi întotdeauna mă întrebau: <> Când vedeam că nu sunt bani, mergeam la directorul sau la preşedintele Casei, făceam presiuni să-mi mai suplimenteze fondurile, şi mai primeam ceva bani. Pentru asta eram acolo, nu pentru ca, nefiind de meserie, să–mi bag eu nasul în dosare.”
Există însă şi un motiv neoficial al încetării acestei colaborări, şi anume presupusa apropiere a reprezentantului ABC de anumite companii farmaceutice, care a avut ca rezultat prezenţa altor interese în activitatea sa de la CNAS.

Irimia consideră aceste acuzaţii jenante şi penibile: “Eu eram vocea care deranja”. Acesta consideră normal ca atunci când apare un medicament nou care poate ameliora boala, să susţină prescrierea lui cât mai multor pacienţi.

Cezar Irimia nu a fost înlocuit în comisie de un alt observator din partea pacientilor, pentru că CNAS nu mai doreşte să rişte confidentialitatea din cadrul Comisiei Casa îşi menţine această poziţie cu pretul nemultumirii pacientilor nereprezentaţi acolo unde spun aceştia “se decide pentru ei”.
Acuzaţia sa privitoare la faptul că CNAS ar chema la negocieri şi discutii numai organizaţii obscure ale pacientilor, de tip paravan – “pentru a da impresia că nu-i lasă pe dinafară” - a fost infirmată de consilierul Augustus Costache.
Astfel, în lipsa unei asociaţii legitim recunoscute de CNAS ca fiind a pacienţilor, aceştia îşi pot adresa singuri nemulţumirile şi problemele Caselor Judeţene şi Casei Naţionale prin linia Tel Verde.
De asemenea, problemele lor pot fi depistate şi în controalele efectuate În teritoriu de către Directia Monitorizare si Corp Control a CNAS.


CNAS are cu ce: fondul de rezervă nu e mort, ci se creează

Una dintre acuzaţiile aduse CNAS din partea COPAC este aceea că nu există transparenţă în afişarea exactă a fondurilor sale, cu precădere a fondului de rezervă.
Augustus Costache susţine că nu există niciodată un motiv serios de îngrijorare, şi că situaţia austeră a fondurilor CNAS este mereu exagerată de presă şi de diverse alte organizaţii, cu diverse interese:
“Lumea îşi face impresia că noi ţinem banii undeva, într-un sac, într-o cămară, sub zăvor, în timp ce pacientii mor din pricina lipsei de medicamente. Se creează o falsă îngrijorare. Anul acesta suntem într-adevăr pe 0 cu fondul de rezervă, dar nu e o problemă, pentru că acest fond se poate crea, pentru că banii se mişcă – dacă iei de undeva într-o lună, pui înapoi luna viitoare şi tot aşa”, explică consilierul CNAS.
Există totuşi un semn de întrebare privind posibilitatea creerii acestui fond de rezervă în condiţiile economice actuale, mai ales când se anunţă implementarea sistemului de factoring.
Acesta presupune ca farmaciile să cesioneze facturile către distribuitorii de medicamente pentru ca apoi aceştia să le sconteze în sistemul bancar.
Ulterior, Casa Naţională va plăti aceste sume băncilor din fondul de rezervă.
În timp ce Casa Natională, prin intermediul consilierului Augustus Costache se declară În favoarea adoptării acestui sistem, Cezar Irimia spune că “e o prostie, tot noi vom plăti la greu dobânzile către bănci”.

Săptămâna aceasta vor discuta despre implementarea noului mod de plata a facturilor restante reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Ministerului de Finanţe, distribuitori, producători de medicamente şi băncile care vor fi acceptate ca partenere.